[Jon ne vorbește despre neregulile și abuzurile de la fabrica de îmbrăcăminte Formens, Botoșani: ]

Pe 15 mai Monitorul de Botoșani publica un articol intitulat “Concedieri la pachet cu majorările salariale”. Este bine știut că pentru majoritatea jurnaliștilor din presa mainstream nu capitalismul este pervers, ci majorarea salariului angajaților, a celor care cu greu se mențin deasupra pragului de sărăcie. În lanțul argumentelor pro-capital de tipul celor din articolul cu pricina, “efortul suplimentar” al patronilor de a “rezista pe piață” (datorat creșterii salariilor) trece în mod arogant pe lângă micul și nesemnificativul efort al celor mai mulți, al muncitorilor și muncitoarelor, de a trăi o viață decentă. În mintea slujitorilor din presă (și nu numai), interesele celui bogat au prioritate în fața intereselor celor care-i produc hainele.

S-a întâmplat și se va întampla ca cei și cele care croiesc hainele bogaților să ridice capul și să lupte pentru drepturile lor și pentru a ne aminti că profitul patronului nu se face decât pe spatele angajaților:

În 2012: sute de oameni încetează să mai creeze profit pentru patronul miliardar. Motivul? Banii pe care îi câștigau în fabrica Formens nu le ajungeau pentru mâncare, întreținere, pentru a-și putea trimite copiii la școală. De partea patronului, lucrurile nu erau chiar așa nefaste: pe site-ul companiei se menționează că în 2013 Formens a avut o “cifră de afaceri în valoare de 37,2 milioane euro, în creștere cu 14% față de 2012”.

În 2014: două proteste ale angajaților (octombrie și decembrie); muncitorii au organizat greve spontane pentru a denunța condițiile de sclavie, salariile de mizerie, lipsa de concedii, munca peste program. Oamenii strigau “Sclavul nu are nici un drept, așa noi”. Conform Botoșăneanul.ro, “la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) nu a ajuns nici o sesizare privitoare la acest conflict de muncă.” În același an, Formens se bucură de o cifră de afaceri de 43 milioane euro, iar autoritățile locale nu puteau decât să fie fericite.

În anul urmator (2015), compania lui Losson obține titlul de cea mai profitabilă companie a județului Botoșani, ca apoi în 2016 prea respectabilul domn’ patron să se bucure de o creștere a profitului companiei sale cu cca. 7,6 milioane de lei.

Ca orice capitalist arogant care se respectă, cu ocazia protestelor din 2014 Losson îi intreba pe muncitorii revoltați: “Nu sunt eu un om respectabil? Nu v-am respectat eu?”. Același suflet nobil al capitalistului se lasă întrezărit și atunci când acesta, devenit între timp și patron de succes în industria imobiliară, declara cu mâna pe inimă că motivul pentru care a decis să investească în blocuri nu este doar profitul personal ci și faptul că “este mare nevoie de locuințe”. Așa cum motivul pentru care a decis să păstreze fabricile din Botoșani (și Dorohoi) nu sunt “numai salariile mici, ci faptul că meseria încă se transmite din generaţie în generaţie”. Merită o statuie, ori măcar o stradă cu numele lui.

Doar muncitorii știu că respectul și propria libertate și le vor câștiga prin propriile lupte și nu prin ipocrizia arogantă a Lossonilor (fie ei francezi sau români) și a autorităților locale sau naționale.

[ Articolul din Monitorul de Botoșani: “Concedieri la pachet cu majorarile salariale”. Poza de copertă este preluată de pe Botosaneanul.ro. ]